Ana Fedorca are în grijă o casă-muzeu veche de 300 de ani | Țara Oașului
Ana Fedorca are 74 de ani și locuiește dintotdeauna în Călinești-Oaș. De marți până sâmbătă merge patru ore la serviciu, în același sat.
Tanti Nuța, fiindcă așa s-a prezentat când ne-am strâns cald mâna, este supraveghetoare cu jumătate de normă la muzeul din satul Călinești-Oaș, județul Satu Mare. La casa-muzeu, tanti Nuța este ghidul care ar putea îndruma pe oricine are nevoie de o călătorie în timp. Explică vizitatorilor cum se gospodăreau țăranii odinioară, cum dormeau părinții cu cei 5-6-11 copii ai lor într-o cameră, cum își gestionau mâncarea și cât de des obișnuiau să se hrănească cu pită de mălai. Rolul pe care îl are la muzeu nu doar că îi vine mănușă, dar are o legătură specială cu această casă care poartă numele lui Mărcuț Iacob.
Cine este Mărcuț Iacob?
Mărcuț Iacob a lu’ Grigor a fost tată vitreg pentru tanti Nuța, după ce mama ei s-a recăsătorit. Ea nu a copilărit propriu-zis în această casă, fiindcă se măritase deja, însă a venit aproape zilnic vreme de 30 de ani acasă la mama și la Moșu — așa cum i-au spus ea și toți frații ei. De altfel, tanti Nuța i-a îngrijit pe amândoi până când s-au stins din viață, în această casă.
Casa devenită muzeu, pe care a moștenit-o Mărcuț Iacob, a fost construită în forma ei inițială în 1727, dar a mai suferit modificări și intervenții pentru a nu se prăbuși. Cea mai mare „sensibilitate” a ei este acoperișul din fân care trebuie tomnit (aranjat, reparat) în mod repetat, fiindcă intervin ba vântul, ba ploaia. Pe vremuri, acoperișul era acoperit cu jupchi/jupi (snopi de paie rămași după ce se treierau cerelalele) de secară.
Moștenitorul unei bijuterii, Mărcuț Iacob a fost îndelung asaltat de instituții pentru a vinde casa, ba chiar Muzeul Satului din București i-ar fi propus relocarea casei la muzeul din capitală. Cu doi ani înainte de moartea sa, în 1996, a fost de acord să vândă căsuța sa de secol XVIII Muzeului Județean din Satu Mare, cu condiția de a locui în ea până la finalul vieții.
Colegii de la muzeu spun că tanti Nuța știe cel mai bine să îngrijească de această casă-muzeu: curăță florile, dă cu sapa, șterge blidele de praf, mătură, lipește pe jos cu lut sau văruiește exteriorul când e necesar.
Nu are nevoie de indicații administrative, fiindcă tot ce face urmează mai întâi un cod nescris al țăranului responsabil, conștient de moștenirea sa chiar și după trecerea în neființă a părinților.
Pentru a se îngriji de patrimoniu, tanti Nuța merge pe jos 25 de minute de acasă până la muzeu. Spune însă că îi pare tare rău că nu o mai pot duce picioarele mai repejor, cum se întâmpla altădată.
Am cunoscut-o pe tanti Nuța când am vizitat Casa Țărănească Călinești-Oaș în luna mai, deplasarea făcând parte din proiectul Muzee de la sat. Când am finalizat lucrul, i-am propus să o lăsăm noi cu mașina acasă. S-a opus, fiindcă nu voia să ne deranjeze sau să ne abatem de la drum, dar am liniștit-o că nu e deloc așa.
Când a coborât din mașină a insistat să nu plecăm fără să ne dea o sticlă de pălincă făcută de dânsa. Ca să nu avem motive de supărare și să ne regăsim și altădată cu tanti Nuța, am pășit în curtea sa și ne-a oferit din rodul muncii sale: „Asta-i naturală, 100% prune, nu alte prostii amestecate cu zahăr”. A rămas în pragul porții alături de pisica sa și ne-a făcut cu mâna îndelung.
Pe lângă activitatea de la muzeu, are treburi gospodărești pe care și le organizează singură, rămasă văduvă de 18 ani. Primul ei soț a murit, dar s-a recăsătorit și are un copil — o fată care este mutată în Italia, alături de soț și de copil. O sună în fiecare seară ca să vadă cum se simte, cum i-a fost ziua. Tanti Nuța ține telefonul aproape și așteaptă apelul, fiindcă ea spune că nu știe să telefoneze și oricum o sună doar cei de la muzeu și fiica.
Când nu e în curtea casei-muzeu, are activități acasă: crește pui, lucrează în grădină, dar și la câmp. Ne-a mărturisit că în următoarea zi o să meargă să prășească mălaiul (porumb), pe un teren de aproape jumătate de hectar pe care-l are la capăt de sat. „Anul trecut am semănat triticale, dar pentru că fata mi-a zis că ei nu mănâncă porc, am renunțat și am pus mălai, ca să pot da la păsări”.
Tanti Nuța suduiește (vorbește) în graiul oșenilor și folosește des regionalisme. De la ea am învățat câteva cuvinte: boace (sarmale), râșcaș (orez) și râpe (cartofi).
Casa țărănească din Călinești-Oaș va putea fi vizitată și virtual pe platforma muzeedelasat.ro începând cu luna iulie.
Recomandări din lada De la sat
Sezonul de vară debutează pe Transfăgărășan: Drumul s-a redeschis vineri, 7 iunie (Radio Antena Satelor)
Între 15 și 18 august te poți relaxa la Vadu Oii în județul Buzău la Vadoo Fest. Ce e Vadoo Fest?
„Este un festival altfel, locul în care vin mulți artiști, unde 4 zile stai la cort într-un sat de lângă Buzău, în pădure. Este un festival dedicat tuturor vârstelor, cu activități pe zi și concerte noaptea. Anul acesta vor fi prezenți artiști din Madagascar, Georgia, Trinidad și România. Numărul biletelor este limitat (undeva la 600 în acest an). Avem și o zona dedicată artei contemporane, mentorată în fiecare an de o personalitate în domeniu. În acest an este rândul domnului Dan Perjovschi. Zona care cuprinde 2 proiecte: Natural Bond - laborator de creație și experiment, cu performance și instalații și Vadoo Exhibits, un concept nou anul acesta care va prezenta o expoziție în natură cu tema: The Earth is my property x I belong to the Earth, care este și tema centrală a festivalului”, ne-a spus Alexandra Spătaru, reprezentantă a festivalului.
Fii sătean responsabil și mergi și pune ștampila. Fă-o responsabil și informat. Votul chiar contează!
Acesta este primul newsletter din vara aceasta. Dacă vrei să citești (po)veștile din primăvară 2024, hai aici, iar dacă ai idei de alte (po)vești pe care să le documentăm vara aceasta, dă-ne un reply la e-mail. Trimitem (po)vești care inspiră în fiecare duminică dimineața, două luni din trei în fiecare sezon.