De ce e România atractivă? Câteva argumente
Pe unde am poposit zilele astea? Iată locuri unice care dovedesc că România este atractivă.
Primești acest newsletter din Sălașu de Sus, județul Hunedoara, și e plin cu (po)vești pe care le-am adunat din sudul și centrul țării. Sunt plecată într-o deplasare alături de alți jurnaliști, Heritage Trip Romania, cum spunem noi la țară, pentru a descoperi România Atractivă.
Ce e România Atractivă?
E un proiect lansat în luna mai, care a dezvoltat 12 rute culturale prin România. De asemenea, pe lângă platforma online, găsești și aplicația, care e gratuită, și pe care o poți utiliza pentru a-ți organiza călătoriile prin România.
Pe unde am poposit zilele astea?
Satul Măldărești
Am ajuns pentru prima dată să văd o culă. Ce este aceea? Culele sunt case boierești fortificate, foarte populare în zona balcanică. Există în număr mare în Bulgaria și Albania, iar în România se găsesc 27 de cule, în Oltenia. Kule e un termen turcesc care înseamnă „turn”. În satul vâlcean Măldărești am vizitat două cule: Cula Duca și Cula Greceanu.
La Cula Duca am vizitat și Casa Memorială I.G. Duca, aflată în aceeași curte.
Cula Greceanu este cea mai veche și cea mai reprezentativă culă din spațiul românesc. Aici s-a filmat și filmul Aferim, iar câteva costume din film au fost donate muzeului și sunt expuse în culă.
Satul Cartiu
În județul Gorj am fost la Cula Cartianu, construită în 1860, care avea la acea vreme 400 de hectare. Are o arhitectură aparte, cu elemente din lemn, care dezvăluie influență albaneză.
Aici ghid ne-a fost Maria Cartianu, nora ultimului proprietar al culei. În 1974, Tudor Cartianu a vândut casa muzeului. Fotografiile de pe pereți, cămeșile din expoziție, albumele de familie și obiectele din casă sunt toate știute pe-ndelete de doamna Maria.
Despre Tudor Cartianu se știe că era bun prieten cu Gheorghe Tătărescu (prim-ministru al României între 1934-1937 și 1939-1940) și cu scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea?
Satul Ponoarele
După aceste monumente făcute de mâna omului, am călătorit spre Ponoarele, acolo unde ne-am dat întâlnire pe Podul lui Dumnezeu, un pod creat datorită forțelor naturii. Am urcat și până sus la Câmpul cu lapiezuri, de unde am văzut un apus splendid.
La doi pași de monumentul natural mi-am odihnit oasele, la una dintre cazările mele preferate de la sat, Conacu’ Boierului. Am mai fost aici acum aproape patru ani (am mai scris aici). E un loc pe care chiar omul l-a sfințit, fiind vorba de Ionela Doman. Camerele au nume de regiuni, orașe sau râuri, sunt unice prin decor, mâncarea este delicioasă — am gustat o mâncare care m-a teleportat în toamna copilăriei mea de la țară, carne de oaie pe boți de aluni, care a stat în prealabil câteva zile la marinat.
Satul Cireșu
Tot cu generozitatea naturii s-a mai format un loc absolut minunat la care am ajuns în a doua zi de călătorie. Din satul Cireșu, tot în județul Mehedinți, am plecat într-un traseu cu mașina întâi, apoi prin pădure vreo 25 de minute, ca să ajungem la Peștera Topolnița săpată de râuri: Topolnița, Gaurinți și Ponorat. Cea mai accesibilă intrare a sa, din cele cinci, se pare că este cea prin care noi am intrat, Gura Prosacului.
Peștera Topolnița este accesibilă doar cu caiacul, o călătorie de aproximativ 15 minute costă doar 10 lei de persoană și rezervarea se face în prealabil la Geoparcul Platoul Mehedinți, sediul lor fiind în satul Cireșu. E nevoie de minimum șase persoane pentru ca îndrumătorii de la Geoparc să poată transporta echipamentul și caiacele până jos la râu. Drumul are și porțiuni mai abrupte, dar cu încălțăminte bună poate fi parcurs cu bine.
De la sat la oraș, Drobeta-Turnu Severin
Primul popas în oraș din călătorie l-am făcut la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării, mai exact. Am vizitat, de pe Ruta castelelor, Cetatea medievală a Severinului, prima cetate din piatră construită în spațiul românesc, la 1077, având 6 bastioane.
Am aflat că a fost construită strict în scop militar, de apărare împotriva popoarelor de pecenegi și cumani de la sud de Dunăre, a avut chiar și o capelă, dar și o fântână cu apă potabilă. Ce mi s-a părut cel mai interesant aici e că în 1524, turcii au atacat cetatea și au început să construiască pe malul celălalt al Dunării o cetate, Fetislam, care se traduce prin „Poarta Islamului”. Construcția era ridicată cu pietre de la cetatea Severinului, transportate pe Dunăre.
Satul Sarmizegetusa
Revenind înapoi la țară, am ajuns la Sarmizegetusa, în județul Hunedoara. Aici a fost construit orașul roman Ulpia Traiana, după ruinarea capitalei dacice Sarmisegetusa Regia.
Acum mai bine de 100 de ani aici au început săpăturile arheologice. Întâi am participat la un tur ghidat în Muzeul de Arheologie Sarmisegetusa, apoi am mers prin situl arheologic. Pe lângă locuințe, forul roman sau băile termale, aici a fost ridicat și un amfiteatru, din care a rămas doar nivelul inferior. Romanii veneau aici să vadă luptele de gladiatori, teatru, spectacole de mimă sau sport.
Satul Peșteana
Muzeul Satului Hațegan din Peșteana este un muzeu privat, deschis de Anton Socaci, în satul Peșteana din Hunedoara. Este o casă veche, de aproape 100 de ani, construită din lemn de stejar și piatră. Proprietarul muzeului este tehnician fotograf, iar pasiunea pentru conservarea obiectelor de muzeu a deprins-o în cadrul unor studii la Muzeul Țăranului din București. Casa are trei camere, fiecare având ușă din care se intră separat din prispa casei.
Satul Densuș
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș a fost ridicată în secolul al XI-lea, pe ruinele unui templu dedicat zeului Marte. Se numără printre primele biserici din spațiul românesc și există zvonuri că ar fi prima din piatră din România. Am aflat istoria acestui lăcaș de cult de la părintele Coman, care ne-a spus și de primele picturi din anii 1440, făcute de pictorul Ștefan, dar și despre o icoană unică în România. Biserica este singura din sat și aici se slujește fără întrerupere din 1360.
De la poarta bisericii am cumpărat, de la un producător local, sirop și dulceață de zmeură — suveniruri comestibile din Țara Hațegului, desigur!
Satul Mălăiești
În Mălăiești, comuna Sălașu de Sus, se află Cetatea cnezială de la Mălăiești, o cetate medievală construită spre finalul secolului al XIV-lea. A fost ridicată ca locuință a nobililor pentru a se proteja în timpul atacurilor dușmanilor, dar inițial a fost ridicat turnul donjon. Acesta are o înălțime de 11 m, iar pereții sunt groși de 1,5 m, fiind organizat pe șase nivele.
Gastronomia densușiană
Închei cu o recomandare culinară, din satul Densuș, unde am luat masa la Punctul Gastronomic Local LuciAna. Pe lângă curtea spațioasă, cu pomi fructiferi, hamace și leagăne, am spus „Poftă bună” de patru ori. Am degustat aperitive din carne de porc, șuncă de rață, sângerete, slană, brânză de vacă și legume din grădină. Doamne, ce gust aveau roșiile și castraveții! A urmat apoi o zamă de carne de porc (afumată și proaspătă) cu tarhon, iar apoi o tocăniță cu mămăliguță.
N-am uitat de desert. Aici e!
Un alt obiectiv la care am ajuns, care din păcate nu este vizitabil, dar care întărește ideea că țara noastră e România atractivă, a fost Băile Neptun, alături de toate clădirile din zona istorică a Băilor Herculane. Clădirea se află într-o stare de degradare accentuată, am și pășit în interior, alături de Oana Chirilă, coordonator al ONG-ului Herculane Project.
Călătoria prin România Atractivă continuă și în următoarele trei zile. Despre toate aceste locuri, oameni și întâmplări îți voi (po)vesti în următorul newsletter!
Am creat această listă cu toate locurile în care am fost, în Google Maps, pentru a le găsi cu ușurință. Sper să îți fie de folos!
https://maps.app.goo.gl/Zutf6Yj4HVPyz4Lb7
Descarcă gratuit aplicația mobilă de călătorii România Atractivă, din AppStore sau din Google Play.
Poți descoperi povești mai puțin cunoscute despre istoria României, obiective noi de vizitat, destinații de călătorie din mai multe domenii. Consultă harta și creează-ți tu o vacanță inedită sau un traseu personalizat.
Minunata postare! multumesc pentru inspiratie