Deșeuri. De la câteva secunde la mii de ani
De ce este important să reciclăm și cum putem face asta la sat? Povestim cu Teia Ciulacu, fondatoarea și președinta Asociației Viitor Plus.
Stai și te holbezi la cât de frumos e cerul, inspiri și expiri, ca să aduni cât mai mult aer curat, te pierzi în verdele din jur și-ți promiți să vii mai des. „Că uite ce bine mă simt!” Faci și o fotografie pe care s-o publici pe social media și încerci să prinzi unghiul cât mai bun, să nu se vadă „alea” de pe jos, că dă urât. „Bă, ce oameni!”
La poalele muntelui și chiar pe vârful lui, pe marginea șanțului, pe drumuri și în sat. Le-am văzut peste tot, le văd și azi și mă întreb ce-i în mintea omului care aruncă pachetul de țigări, sticla de ce-o fi ea, șervețelul umed sau nu. Gunoaie. Despre ele povestim în această ediție De la sat. Un manifest pe care să-l citești celor ce fac asta, pe care să-l distribui pe rețele. Pentru că știu că tu, cititor De la sat, nu contribui la mormanul de gunoi.
Suntem în al 12-lea ceas, o confirmă Asociația Viitor Plus, un ONG cu 18 ani de experiență în dezvoltarea de programe de educație pentru mediu și voluntariat. Am vorbit cu fondatorul și președinta Viitor Plus, Teia Ciulacu, care după mulți ani de lucrat în străinătate, a ales să se implice în a face o diferență în bine în România. Spre exemplu, în 2009 a creat Atelierul de pânză, un locșor în care se făceau sacoșe de pânză, folosind mașini de cusut second-hand — o alternativă la pungile de plastic.
Este o practică pe care și noi, la De la sat, o încurajăm. Să mergi la piață, la magazin, cu sacoșa textilă și să reduci folosirea celor de plastic. În noiembrie 2022, ne-am unit forțele cu Badea Neaoș și am creat traista De la sat. Stocul s-a epuizat, dar dacă ți-o dorești, spune-ne și poate mai facem.
Care sunt cifrele/impactul care ar trebui să ne îngrijoreze?
România are o rată scăzută de reciclare. Jumătate din toate deșeurile pe care le generăm ar trebui să meargă la reciclat. În schimb, acest lucru este valabil doar pentru puțin peste 10% din acestea.
Situația deșeurilor din România este problematică și din alte cauze. Aruncarea, îngroparea sau arderea deșeurilor sunt fenomene care se întâmplă adesea sub ochii noștri. Acestea ne afectează sănătatea și poluează mediul. Pentru a arăta dimensiunea problemei, asociația Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării, a lansat campania Al 12-lea ceas.
Campania trage un semnal de alarmă față de problemele cauzate de încălcarea legislației privind deșeurile cu exemple de situații din jurul nostru în care legea este încălcată. În plus, îndrumăm cetățenii care doresc să se implice către autoritățile responsabile.
Dorim astfel să atragem atenția asupra unor cazuri care par nevinovate la prima vedere. De exemplu, predarea deșeurilor de construcții unui posesor de camionetă care nu este autorizat să le transporte sau a unui frigider vechi către un colector informal care strigă „fiare vechi cumpărăm”. Acestea pot fi sursa unor infracțiuni precum aruncarea gunoiului la marginea localității sau arderea deșeurilor, cu degajări de fum și substanțe toxice care otrăvesc aerul din jur. La fel de conștienți trebuie să fim că aruncarea gunoiului pe cursul apelor curgătoare sau în lacuri reprezintă un risc major pentru mediu, dar și pentru sănătatea noastră.
Asociația Viitor Plus: România este un veritabil producător și importator de deșeuri, constant printre „campionii” topurilor negative (producem peste 300 de kg de deșeuri per locuitor, dar reciclăm doar 36 de kg per locuitor).
Campania Al 12-lea ceas include patru ghiduri tematice despre arderile și depozitarea ilegală a deșeurilor, colectarea separată incorectă și importurile ilegale de deșeuri. Sunt explicate legile privind deșeurile, ce amenzi și sancțiuni riscă cei care le încalcă, dar și care sunt autoritățile responsabile de aplicarea legii care trebuie contactate de cei care sesizează astfel de cazuri.
De ce este important să reciclăm și cum putem face asta la sat?
Reciclarea înseamnă mai puțină risipă și mai multe resurse pe care le întoarcem în circuitul economic. Pentru a putea recicla deșeurile, trebuie să le colectăm separat. Facem acest lucru pentru că este foarte greu să mai reciclezi deșeurile amestecate.
Plasticul, cartonul, sticla nu trebuie amestecate cu resturile organice de fructe, legume, mâncare, cu grăsimi sau lichide. Chiar dacă se pot recicla în teorie, costurile sunt în general mult prea mari pentru ca această activitate economică să fie și una rentabilă.
Avem colectare separată în sate? Da, sunt operatori de salubritate care fac colectare separată în comunele de unde ridică gunoiul. În schimb, în multe zone rurale deșeurile sunt în continuare ridicate la grămadă.
Pentru persoanele care stau la casă cu curte, dar cu atât mai mult în cazul celor unde nu există colectare separată, este foarte important să composteze resturile de origine vegetală. În zonele rurale, suprafața mai mare a terenului din jurul casei permite amenajarea unei zone de compostare. În felul acesta reducem foarte mult cantitatea de deșeuri generată. În caz contrar, resturile organice ajung la groapa de gunoi. Amestecate cu alte deșeuri, în absența oxigenului, acestea poluează: emană gaze cu efect de seră și produc levigat, un lichid toxic.
În cazul reciclabilelor, în satele unde firma de salubrizare nu colectează separat, locuitorii le pot duce la unul dintre magazinele unde își fac cumpărăturile săptămânale. Magazine precum Penny, Lidl, Kaufland, Carrefour sau Auchan au containere de colectare separată pentru plastic, hârtie, carton. Alte deșeuri cu risc pentru mediu și sănătate pe care le putem duce la magazine sunt uleiul alimentar uzat, becurile, bateriile, dar și articolele electrice și aparatele electronice și electrocasnice.
La sfârșitul anului trecut s-a lansat Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) prin care ambalajele de băuturi, pentru care a fost plătită o garanție, se returnează și se trimit la reciclat. Pentru a contribui la reciclarea ambalajelor cu garanție (PET-uri, sticle, doze de aluminiu) este important să identificăm magazinele unde le putem duce. În mediul rural, unele magazine acceptă ambalaje cu garanție, pe care le colectează manual. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este bine să identificăm cele mai apropiate magazine care au aparate RVM, unde colectarea ambalajelor se face automat. Pentru a putea colecta separat reciclabilele în afara localității este totuși nevoie – de cele mai multe ori - de deținerea unui autoturism propriu.
hotnews.ro: Din datele oficiale, în primele trei luni de funcționare a SGR producătorii de băuturi au pus pe piață peste 500 de milioane de ambalaje.
În primele trei luni de funcționare a SGR (decembrie, ianuarie și februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticlă sau metal.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spunea că SGR „va fi al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei şi cu siguranţă va fi cel mai modern”. El estimează că vom avea peste 7 miliarde de recipiente SGR puse pe piață în fiecare an.
Sistemul SGR este un pas în față, dar nu le rezolvă pe toate. Gândul că sticla de plastic a costat 50 de bani ar putea să decidă ca plasticul să stea în rucsac, nu să-și ducă cei 450 de ani în sat. Însă celelalte deșeuri, care nu costă aparent nimic, riscă să ajungă tot aruncate pe unde apucă omu’. Iar problema asta o poate rezolva doar educația, făcută din timp. Gestul de a arunca gunoiul durează câteva secunde, dar efectele rămân pentru mulți ani. Sute. Mii.
