Geoparcurile UNESCO ale României
Povestim despre trei locuri unice din țară: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, Geoparcul Ţinutul Buzăului și Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte.
Ziua bună, sătene! ☀️ Îți aduc astăzi povești din trei locuri importante ale țării. Este un newsletter ceva mai lung, dar, dacă ai răbdare, o să descoperi multe locuri impresionante care-ți vor face viitoarea vacanță de pus în topul amintirilor. Cu gândul acesta am plecat și eu în călătoria despre care-ți povestesc.
Context: România este prezentă pe harta internațională a geoparcurilor UNESCO cu două zone pe atât de pitorești, pe cât de pline de povești sunt. Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de pe teritoriul județului Hunedoara a devenit geoparc UNESCO în 2015, iar Ţinutul Buzăului a primit statutul mult mai recent, în 2022. Oltenia de sub Munte ar putea să devină, în 2025, al treilea geoparc UNESCO al țării, datorită eforturilor comunității locale și ale Asociației Kogayon.
Fără să-mi dau seama, tot în această ordine le-am descoperit la pas și eu. În 2016 am mers pe urmele dinozaurilor din Țara Hațegului și am stat la povești cu Cristian Ciobanu, un om cu o energie bună, de-o forță vulcanică. Îmi amintesc că primul loc pe care l-am descoperit a fost Tăul fără fund (povestim mai jos despre el).
Locuri din Ținutul Buzăului am explorat în mai multe vizite, prima dată am fost la Vulcanii Noroioși, apoi cu echipa Muzee de la sat în zone rurale cu drumuri neasfaltate, care ne-au dat multe emoții. Irina Țîrdea a fost alături de noi, când am revenit, a doua oară, pentru a scana trei muzee din geoparc: Centrul de vizitare GeoGate, Muzeul Formelor și Muzeul Timpul Omului.
Și, într-un final, Oltenia de sub Munte, unde am petrecut câteva zile pline de povești rurale și locuri impresionante, avându-l ca povestitor principal pe Florin Stoican, cel care a pus bazele Asociației Kogayon.
Am reluat conversațiile cu cei trei pentru a povesti despre avantajele unui geoparc UNESCO, dar și pentru a „culege” recomandări de locuri și de sate pe care să le putem explora și reexplora. Zic explorat și nu vizitat, pentru că odată ajuns într-un geoparc, te implici, simți, cunoști, nu doar fotografiezi din exterior.
Întâi să facem cunoștință cu povestitorii noștri
Cristian Ciobanu este geograf și a ales să se implice în dezvoltarea Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului încă de acum 20 de ani, când arealul din județul Hunedoara încă nu avea acest statut. A făcut-o în calitate de voluntar pentru că, spune el, l-au fascinat Țara Hațegului în sine, cu locurile și oamenii săi, dar și conceptul de geoparc, care și astăzi i se pare cea mai interesantă metodă de dezvoltare locală.
Irina Ţîrdea este manager de destinaţii turistice în Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului. Spune că implicarea în acest proiect o ajută să învețe și mai multe despre geologie, ecologie și conservarea mediului înconjurător. Petrece mult timp în mijlocul naturii, fotografiind peisajele din ținut și este ghidul de care ai nevoie dacă vrei să cunoști cu adevărat povestea locului. Spune că vrea să facă „o schimbare pozitivă în lumea în care trăim”.
Florin Stoican s-a născut și a trăit o bună parte din viață în Oltenia de sub Munte, în Costești, înconjurat de natură și de oameni cu poveștile și istoria lor. Spune că tot timpul a vrut să descopere și să învețe despre locurile din împrejurimi, dar să se și implice activ în rezolvarea problemelor locale. Cu gândul la soluții, a pus bazele Asociației Kogayon, care a reușit înființarea Parcului Național Buila-Vânturarița și care acum lucrează la proiectul Geoparcului Internațional UNESCO Oltenia de sub Munte.
Geologul Florin Stoican s-a implicat și în înființarea Parcului Natural Văcărești, fiind unul dintre fondatorii asociației care a propus și susținut înființarea parcului. În prezent, coordonează echipa Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte și lucrează alături de colegii din celelalte geoparcuri la constituirea Rețelei Naționale a Geoparcurilor din România.
De este important un geoparc UNESCO?
Un geoparc UNESCO rămâne mereu activ, aduce proiecte noi, asta pentru că, la fiecare patru ani, o echipă de cercetători vin în vizită și decid dacă prelungesc sau nu statutul. Deci și procesul în sine este un avantaj pentru comunitate, așa cum spune și Florin Stoican.
Printre principalele avantaje se numără și educația, turismul și unicitatea locului, spune Cristian Ciobanu. Spre exemplu, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului are cluburi ale copiilor în fiecare școală, voluntari pentru geoparc, propune practici universitare și un master specializat la Facultatea de Geologie și Geofizică.
Creșterea economică locală și a turismului făcut așa cum trebuie, adică responsabil, sunt aspecte pe care le menționează reprezentanții geoparcurilor. „Țara Hațegului se bazează din ce în ce mai mult economic pe turism. Geoparcul se ocupă de crearea și întreținerea obiectivelor turistice alături de EcoDestinația Țara Hațegului – Retezat, iar obiectivele, valorile zonei sunt motivul pentru care turiștii vin aici. Ca dovadă, durata medie de înnoptare a crescut de la 1,5 la 3 nopți/turist în ultimii 15 ani”, spune Cristian Ciobanu.
Irina Ţîrdea subliniază că un geoparc UNESCO devine și o atracție de renume internațional și aduce turiști din întreaga lume. „Această creștere a turismului aduce beneficii economice semnificative comunității locale prin crearea de locuri de muncă și generarea de venituri din turism”, mai zice Irina Țîrdea. Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă (în turism, agricultură, utilizarea resurselor naturale) este un alt aspect important, susține Irina Țîrdea.
Ideea de geoparc îi aduce pe oameni împreună, spune Florin Stoican: „este o platformă pentru parteneriate locale, contribuie la implicarea factorilor interesați și a comunităților la dezvoltarea zonei, sprijină procesul de educație locală, contribuie la realizarea infrastructurii de vizitare și informare, atrage mai mulți vizitatori în zonă și dezvoltă programe care îi fac pe aceștia să petreacă mai mult timp în teritoriu, deci să cheltuiască mai mult aici, adică să aducă mai multe venituri în comunitățile locale”.
Și tot Florin Stoican îmi spune că un geoparc este o etichetă, un statut, un concept pentru sprijinirea dezvoltării locale și că nu impune restricții pentru că nu este arie protejată și nu este gestionată de către autorități ale statului.
Unicitatea este aspectul la care excelează fiecare geoparc în parte — vom descoperi asta în recomandările de mai jos. „Geoparcul vine cu o poveste unică și extrem de atrăgătoare pentru anumite segmente de public”, spune Cristian Ciobanu.
În interviurile complete de pe www.delasat.ro, povestitorii dezvoltă mai pe larg avantajele și ne spun și cum a apărut geoparcul pe care-l reprezintă — de la idee, la aderare și la „deschiderea șampaniei”, adică momentul când locul a primit statutul dorit. Tot acolo, găsești și un profil al unui călător dintr-un geoparc național. Mai departe, însă, o să povestim despre recomandările de locuri naturale și de sate.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, recomandări de la Cristian Ciobanu. Interviul complet aici.
Locuri naturale:
Fosilele de dinozaur, chiar dacă nu pot fi văzute în aer liber, ci la Casa Geoparcului din Orașul Hațeg, reprezintă esența geoparcului. Puteți admira mai ales un cuib cu ouă de dinozaur, original, de acum 70 de milioane de ani.
Drumul Vulcanilor este un traseu în comuna Densuș, unde se găsesc urmele erupțiilor vulcanice ale Insulei Hațeg din Cretacic. Traseul vă poartă pe dealurile vulcanice până la Casa Vulcanilor, un punct de interpretare construit din cob (n. red. amestec de pământ, apă, paie și nisip).
Tăul Fără Fund este o rezervație botanică, o mlaștină care adăpostește relicte glaciare, printre care cea mai interesantă este Roua Cerului sau Drosera rotundifolia, o plantă carnivoră (foto, mai jos; imagine de A. Dogar).
Sate:
Satul Peștera este o comunitate mică, dar a cărei personalitate este redată de relația dintre granitul din Retezat, râurile puternice și pădure. În Peștera puteți vizita poteca tematică Muzica Naturii, unde povestea satului este explicată.
Clopotiva a fost locul de naștere a sociologiei ca știință în România datorită lui Ion Conea. Astăzi încă puteți vedea gospodării cu arhitectură tradițională, iar în plus aici este cel mai popular loc de sărituri cu parapanta din țară.
Peșteana este un sat foarte bogat în obiective interesante. Biserica ortodoxă și cea reformată sunt monumente istorice extraordinare, natura este reprezentată de rezervația Tăul Fără Fund, iar la Muzeul Satului Hațegan puteți vedea o gospodărie vie care păstrează lumea satului de altădată.
Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului, recomandări de la Irina Ţirdea. Interviul complet aici.
Locuri naturale:
Munţii de sare din Lopătari, alături de Canionul de sare şi Platoul Meledic dezvăluie forme spectaculoase cu creste zimţate şi văi adânci ce par a fi sculptate cu migală de mâna unui artist. Fiecare crăpătură în sare ascunde o poveste veche, iar straturile de sare stratificată arată cum timpul şi forţele naturii au modelat această minune geologică.
Focurile Vii din apropierea satului Terca, un fenomen rar şi spectaculos generat de metanul care ajunge la suprafaţă în mod natural, stârnesc o serie de emoții, un sentiment de mister și intrigă pe măsură ce te minunezi de modul enigmatic în care ele izvorăsc din adâncul pământului. Pe lângă fenomenul geologic remarcabil, ele au reprezentat o sursă pentru basmele şi legendele locale.
Trovanţii de la Ulmet, al căror nume provine din italiană şi înseamnă „piatră ciudată cu origine necunoscută”, sunt formaţiuni geologice de mărimi diferite şi forme bizare, formate din nisipul depus într-o deltă preistorică. Este un loc de poveste unde „Copiii pământului” îşi dezvăluie formele spectaculoase, desprinse parcă de prin alte lumi.
Sate:
Comuna Bisoca este aşezată într-un peisaj montan spectaculos, înconjurată de păduri dese şi dealuri acoperite cu vegetație, cu o spectaculoasă panoramă asupra Văii Slănicului. Turiştii pot vizita Cascada Bisoca, Rezervaţia Lacurile, Masa lui Bucur, Mănăstirea Poiana Mărului, Mănăstirea Sările, Mănăstirea Găvanu, Zidul urieşilor sau se pot bucura de frumuseţea sa naturală şi de atmosfera liniştită. Este un cadru ideal pentru cei care doresc să experimenteze viața la țară și să se bucure de meşteşuguri, tradiții şi frumusețea naturii.
Comuna Odăile, cu sate ascunse între dealuri, cu păduri dese şi case răspândite, evocă un sentiment de intimitate. În acest sat ascuns, simţi o uşoară melancolie, o amintire a unor vremuri mai simple şi autentice. Aici, timpul pare să se fi oprit în loc, oferind o linişte adâncă şi conexiune cu mediul înconjurător. În apropiere se pot vizita geositul Ciupercile de piatră, lacul Lacu, bisericile foarte vechi din Capu Satului şi Posobeşti sau pur şi simplu te poţi bucura de conexiunea cu natura. (foto mai sus).
Satul Colţi şi comuna cu acelaşi nume pot fi o destinaţie pentru cei care vor să asculte poveştile vechilor căutători de chihlimbar din zonă, aceasta fiind recunoscută pentru chihlimbarul de culoare roşie, unic în lume, rumanit.
De asemenea, turiştii pot să se bucure de gastronomia locală sau de o excursie în timp la Schiturile rupestre de la Aluniş. Pe lângă toate acestea, pădurile şi poienile pline de farmec întregesc experiența unei vizite în această zonă.
Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, recomandări de la Florin Stoican. Interviul complet aici.
Locuri naturale:
Natura este extrem de ofertantă în zonă. Există aici desigur Parcul Național Buila-Vânturarița și cu tot ceea ce acesta oferă — de la peisaj carstic spectaculos la floră și faună extraordinare.
Apoi există alte 19 arii naturale protejate, rezervații naturale și situri Natura 2000, unde sunt protejate chei, peșteri, păduri seculare, trovanții de la Costești. În geoparc sunt 5 sectoare de chei în calcar: Cheile Cernei, Cheile Bistriței, Cheile Costești, Cheile Cheii și Cheile Folea, toate fiind spectaculoase și unice, cele mai multe ușor accesibile, dar Cheile Cheii sunt printre cele mai sălbatice chei din țară.
Tot în parcul național, dar și în Cheile Cernei, există foarte multe peșteri, peste 100. Mai bine de 1300 de hectare de păduri sunt păduri virgine, în care nu s-a exploatat niciodată. Iar peisajele Munților Căpățânii, încă sălbatice, cu păduri întinse, dar și cu pajiști alpine, cu văile care urcă din sate în munte, spre acoperișul Olteniei, sunt adevărate desfătări ale ochilor.
Sate:
În teritoriul Geoparcului Oltenia de sub Munte sunt șase localități, care înseamnă două mici stațiuni (Băile Olănești și Horezu și 39 de sate). Dintre aceste sate se remarcă prin pitoresc satele imediat de sub munte, adică de la poalele Builei și anume: Pietreni, Bărbătești, Dobriceni, Gurguita, Tisa, Comanca. Aici încă mai întâlnim case vechi oltenești răspândite printre pădurile, văile, dealurile, livezile și fânețele de la poalele munților, dar și numeroase biserici din lemn și piatră, schituri și mănăstiri seculare.
Un loc aparte îl ocupă satul Olari, cunoscut întregii lumi prin atelierele ceramiștilor și produsele lor, ceramica de Horezu, supranumit „capitala ceramicii românești”. Meșteșugul olăritului este de altfel inclus și pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în timp ce mănăstirea din apropiere, Hurezi, este și ea pe lista patrimoniului cultural material UNESCO.
Un alt sat remarcabil este Vaideeni, sat fondat de către oierii care au trecut munții din Ardeal, din Mărginimea Sibiului, unde s-au păstrat portul, tradițiile și obiceiurile păstorești.
Oriunde ai merge, recomandăm să fii responsabil, să respecți comunitățile și poveștile lor, să ai grijă de mediu și să ajuți ca totul să fie mai bine, mai frumos.
(P) Acest sfat ni-l dă și echipa Electrolux, care, împreună cu pescari din Delta Dunării, au făcut o ciorbă PETscărească. Despre ce este vorba, afli aici.
Recomandări din lada De la sat
Cosmin Dragomir lansează o nouă carte, Colecționarul de sarmale și alte povestiri gastronomice. Volumul e disponibil pentru precomandă aici.
Autoarea Irina Georgescu se află într-o competiție gastronomică. Cartea sa de debut, Carpathia, a fost nominalizată la un concurs în Olanda. O poți vota până pe 7 noiembrie aici.
Fotograful Daniel Mîrlea lansează albumul fotografic „Vâlcea Naturală”. 240 de pagini cu fotografii și informații despre natura județului Vâlcea. (Detalii aici)
Știi care e singurul sat circular din România? Charlottenburg este un sat din județul Timiș, înființat în 1771 de către germanii veniți să colonizeze teritoriile din Banat.
Cum arată fericirea pentru copiii romi din mediul rural și cine sunt cei care se dedică acestei cauze (Cultura la dubă).
Aplicația România Sălbatică se relansează într-o variantă mai complexă și mult mai interactivă. (Detalii aici)
Super newsletter! Bravo!
Ar ajuta la unele obiective sa pui și un link către Maps pentru a fi mai ușoară căutarea lor :)
Noi am fost în Ținutul Buzăului, Țara Luanei 😊