Nunțile de la sat
Ne-am căsătorit! Am adunat câteva lucruri interesante despre nunțile de la țară pe care poate (nu) le știai.
Dacă ne urmărești și pe Instagram, probabil ai aflat deja că noi, Nicoleta și Ionuț (Teo), ne-am căsătorit la sfârșitul săptămânii trecute. Alături de nași, de părinți și de cei dragi ne-am cununat civil și religios, apoi am dansat împreună pââână în zori. A fost o nuntă superbă, pe care am organizat-o singuri în ultimii doi ani, printre activități De la sat, job și călătorii. Pe parcurs, ne-am documentat despre obiceiuri rurale de nuntă și, cum poveștile există pentru a fi date mai departe, le împărtășim cu tine.
De ce se fură mireasa?
La Muzeul Maghiar din Bogdand, jud. Satu Mare, am aflat ce stă la baza obiceiului de a fura mireasa. Se pare că în trecut, în rândul familiilor sărace, care nu aveau resursele necesare pentru a organiza o nuntă, tinerii și părinții lor se înțelegeau să fure mireasa în timpul nopții de la ea de acasă. Chemau apoi vecinii la un pahar de țuică să știe și ei, iar tinerii „se luau” și porneau pe același drum.
De ce înainte se făceau nunțile duminica?
Argumentul principal este că preoții voiau ca sătenii să participe la liturghia de duminică, iar apoi puteau merge la cununie și la petrecere. Dacă nunțile se țineau sâmbătă seara, ar fi venit la slujbă cel mai probabil în stare de ebrietate, după chef.
Munca de dinainte de nuntă
Că se muncește și se tot gătește înainte de nuntă, asta o știe toată lumea, mai ales la țară. Miresele însă aveau pe vremuri o sarcină direct proporțională cu invitații principali ai nunții. Tânăra stătea și cusea batiste din pânză albă, de diferite dimensiuni, pe care erau brodate flori și pe care le punea în ziua nunții în piept la copii, la rudele apropiate și la nași. Mare era supărarea unora când vedea că „batista ta e mai mare!, ba a ta e mai frumoasă! da’ uite ce colorată e a mata!”.
Gătitul miresei
În Maramureș, tinerele nemăritate care participă la îmbrăcatul miresei o făceau cu strigături și plânsete, acompaniate de muzică. Era un moment încărcat emoțional, la care mireasa era îndreptățită să plângă, despărțindu-se de părinți. Femeile în vârstă, dacă nu plângeau, își provocau adesea lacrimile cu niște ceapă tăiată, deși „rareori era nevoie de asemenea măsuri”. (Gary Kligman, Nunta mortului)
Prima sarcină a cuplului proaspăt căsătorit
Tortul de nuntă ar fi prima treabă la care se angajează soții în ziua nunții, când pun amândoi mâna pe același cuțit și taie tortul. Se spune că fiind o sarcină „dulce”, așa să fie și responsabilitățile lor în căsătorie sau măcar să fie ei echilibrați și dulci când or trece prin vremuri mai grele.
Strigatul darului
La nunțile la care se striga darul odinioară, unii invitați veneau fără bani la ei și când le venea rândul consemnau că vor oferi tinerilor însurăței „o baniță de păpușoi sau o baniță de grâu”. De la mamaia am aflat însă că „te duceai după nuntă la ei la poartă să le ceri măsura de cereale și… te luau de goană!”.
După nuntă
La terminarea petrecerii de nuntă, în satele din Banat se obișnuia ca tinerii căsătoriți să scoată apă dintr-o fântână împreună, iar sătenii nuntași se spală cu ea.
Superstiții întâlnite la nunți
Pe vremuri se zicea că în aceeași zi nu ar trebui să se întâlnească sau să facă contact vizual două mirese, că aduce ghinion. Am participat recent la o cununie religioasă unde urma al doilea cuplu să intre în biserică, iar nuntașii i-au atras atenția miresei noastre să se întoarcă, ca să nu vadă cealaltă tânără.
Alte superstiții vehiculate ar fi: căsătoria în luna mai, purtatul perlelor, purtarea voalului, vederea unor porumbei în ziua nunții sau apariția ploii.
Tu ce alte tradiții/superstiții cunoști?
Recomandări din lada De la sat
O nuntă pe jumătate de Andreea Anton
Miresele din bufetul bunicii de Otilia Bălinișteanu
Muzică și joc în vatra satului de Ionuț Teoderașcu
Am mai auzit de dansul găinii la nunțile din trecut, dar nu vazut niciodată si nici nu stiu exact ce semnificație are