Via Profi, drumul care hrănește
(Po)vești de pe drumul imaginar care unește artizanii din România (majoritar săteni) și-i aduce mai aproape de consumatori.
La mijlocul lunii iunie am fost într-un press trip, la invitația Profi, în nordul Moldovei. Ne-am clătit ochii cu peisaje rurale de-a dreptul copleșitoare din județele Iași, Botoșani și Suceava. Ne-am umplut inimile cu bunătatea, ospitalitatea și avântul micilor producători de a face lucruri cu sens în România. Ne-am umplut, totodată, și pântecele cu mâncăruri și produse făcute artizanal, cât mai simplu, mai aproape de ritmul naturii, fără aditivi sau amelioratori. Un lucru e cert, drumul imaginar Via Profi e unul care hrănește.
Ce ne-a plăcut cel mai mult în deplasare, la fel ca anul trecut, e faptul că ne-am dat întâlnire cu oamenii la ei acasă. De cele mai multe ori ei își vând produsele fie online, fie în piețe, fie la târgurile de profil. Ocazia de a-i vedea în largul lor, în curte sau în livadă, în brutărie ori în cramă, să ne povestească de la firul ierbii, și la propriu, și la figurat, a însemnat foarte mult și pentru ei. Cu siguranță (po)veștile lor trebuie transmise mai departe, e un imbold de a ne încuraja pe noi toți să le apreciem eforturile și să le cumpărăm produsele.
La moara din Probota
Poposim prima dată la 20 de km de orașul Iași, la moara din satul Probota. Mircea Păvăluță este cel care a construit-o, în primii ani de după Revoluția din 1989. Acum șase ani, activitatea morii a fost diversificată, datorită Ceciliei, fiica domnului Mircea. Cu sprijinul întregii familii, Cecilia Țugulia a deschis Magazia Morăriței și a început să producă pâine cu maia, atestată ca produs tradițional.
Pe lângă moară, în curte a fost amenajată și o brutărie cu laborator și cuptor pe lemne, care se încălzește în trei-patru ore. Este făcut după modelul arhaic, asemenea celor pe care gospodinele îl foloseau odinioară. Ba chiar și astăzi oamenii pot veni să coacă bunătăți în cuptor.
După ce coace pâine cu maia, pâine cu drojdie, baghete, cornuri, plăcinte, brânzoaice, prăjituri sau fursecuri, Cecilia le vinde în magazinul de tip băcănie pe care îl are în Iași. Pe lângă produsele sale, sunt puse în vânzare și produse ale altor producători români: lactate, ulei de măsline, siropuri, dulcețuri, zacuști, produse de carmangerie etc.
Ce ne-a plăcut?
Am avut ocazia să turnăm fursecuri Parledam în laboratorul brutăriei. Ne-am jucat cu poșurile, am creat chiar și denumirea proiectului nostru din litere de tipar.
*Dacă ești vegetarian, poți sări peste următoarea parte.
Produse de carmangerie cu gust
Marius Dorobanțu a lucrat mai mult în străinătate, în domeniul automatizării industriale. Însă după ce s-au născut copiii săi, a căutat produse de casă, vrând să le ofere hrană sănătoasă. Și-a spus în minte că dacă el probabil caută și nu găsește variante, sigur sunt și alții în aceeași situație. Așa fondat Carmangeria cu gust, în satul ieșean Țigănași, în care prelucrează carne de porc și de oaie.
Când e întrebat ce fel de produse creează, Marius răspunde sincer: „Ce făceam dintr-un porc acasă, asta fac și în mica mea afacere”. Cârnați, tobă, șuncă, pastramă și altele— toate făcute din materie primă locală.
Marius lucrează singur la tranșarea porcului, fiindcă nu ia porcul pe bucăți, ci întreg. La poarta carmangeriei din Țigănași are un magazin micuț unde își vinde aproximativ 80% din marfa pe care o are, beneficiind de expunerea drumului Iași-Botoșani.
Ce ne-a plăcut?
Joia e zi de făcut tobă în carmangerie, astfel că vreme de câteva ore cineva curăță stomac de porc, pentru ca gustul final să fie unul autentic. Se curăță aproape 60 de kg de stomac o dată. Toba are un gust intens, mai ales că bucățile de carne sunt tăiate, ci nu trase la mașină, șiiii nu conține gelatină. Am testat-o și noi.
Vinuri ecologice din Botoșani
Cu expertiză și experiență căpătate tot în străinătate s-a întors, pe meleaguri botoșănene, familia Jitariu din Storești, județul Botoșani. Au lucrat 7 ani în Italia în zona Sud Tirol — Oana în bucătărie, iar Sebastian în viticultură. După ce au deprins tainele vinificării, s-au întors acasă și au plantat viță-de-vie din soiul Sauvignon și Pinot gris, pe jumătate de hectar.
Anul acesta s-au extins cu încă două hectare și produc vinuri ecologice: Fetească Albă, Fetească neagră, dar şi Sauvignon blanc şi Pinot gris. Din munca de peste an și cu norocul climei, fac aproximativ 4 000 - 5 000 de sticle pe an. Familia Jitariu vinde vinurile în mediul online, la băcănii din orașele apropiate, dar sunt prezenți și la târgurile dedicate produselor locale și ecologice.
Ce ne-a plăcut cel mai mult?
După povești, am degustat câteva vinuri din crama familiei, asociate cu câteva preparate culinare gătite de Oana. Ei au în plan deschiderea unui punct gastronomic local, dar și a unei unități de cazare.
Miere din Bucovina
Familia Olar din satul sucevean Soloneț se ocupă cu creșterea albinelor, având în grijă 120 de familii de albine. Ambii soți sunt de profesie asistenți medicali, au lucrat chiar și în străinătate, dar au vrut la un moment dat să facă produse pentru copii și pentru familii, în general. Inițiativa lor a avut și un istoric, căci soțul Loredanei a crescut încă de la mijlocul anilor 1990 cu albine în familie — unchiul său avea stupi.
Activitatea albinelor este condiționată de vreme, sunt sezoane florale bune, dar și mai puțin bogate. „A fost cam capricioasă vremea anul ăsta. De exemplu, la rapiță au fost două săptămâni în care a ținut floarea, dar fiind multe ploi, albinele au avut doar patru zile în care au putut poleniza”, a spus Loredana Olar.
Jumătate din profit este reinvestit constant, îndeosebi pentru cheltuielile pastorale, căci au un camion apicol cu care călătoresc în nordul țării, pentru ca albinele să polenizeze cât mai multe flori, într-o perioadă cât mai lungă.
Familia Olar vinde miere de rapiță, de salcâm, de tei, polifloră, dar și alte derivate: polen, faguri cu miere, nectar cu miere, lumânări din ceară de albine, cremă cu diverse arome. Pentru a-și diversifica oferta, integrează și fructe în produsele lor: cătină, afine, căpșuni sau zmeură.
Ce ne-a plăcut cel mai mult?
Toate poveștile au fost acompaniate nu doar cu bunătăți dulci, ci și cu multe zâmbete și râsete din partea Olar. Au mers numai bine cu nectarul de cătină cu miere și cu fagurii moi, plini de miere.
Recomandări din lada De la sat
Marți, 18 iunie, am participat pentru prima dată la o degustare online, de produse de carmangerie, în cadrul proiectului „Integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse din carne - Coș boieresc”, derulat de Gust de Iași. Am primit o țiplă cu cinci produse făcute din carne de vită Angus și porc de Bazna, pe care le-am degustat la ora 19:00 alături de ceilalți participanți. Creatorii produselor de la Băcănia Boierească, Georgiana și Cosmin Păstrăv, au vorbit despre afacerea lor, despre provocările pe care le întâmpină, iar degustătorii au împărtășit opiniile lor. Noi recomandăm, printre altele, salamul cu nucă!
Ai citit Gusturi românești la Bruxelles? În aprilie, Ionuț a fost prezent la Bruxelles, la târgul „România cu bun gust”. Poți citi și regăsi numeroase recomandări de mici producători din România, pe regiuni.
Color the Village revine în satul timișean Altringen în zilele de 12-13 iulie, pentru a finaliza și îmbunătăți lucrările la case. Te poți înscrie ca voluntar aici.
Ștergem tradiția de praf este cea mai recentă campanie lansată de Profi, (video jos) ce promovează Via Profi, drumul imaginar din România care unește producătorii și artizanii din țară. Găsești aici textul de anul trecut, în care am povestit despre micii producători la care am fost.